Se consideră febră o valoare a temperaturii corporale mai mare sau egală cu 38 grade Celsius (la nou-născutul și sugarul cu vârsta de până la 3 luni) și o valoare de peste 38,3 grade C la sugarul mai mare de 3 luni și la copil. Ne raportăm la aceste cifre prin măsurare intrarectală.
Se consideră hipertermie, o valoare mai mare de 40 grade C intrarectal.
La o valoare mai mică de 36 grade C intrarectal vorbim de hipotermie.
Temperatura corpului variază între 36,6 grade Celsius și 37,9 grade Celsius în funcție de mai mulți factori:
momentul zilei – se știe că temperatura este mai mare, fiziologic, seara (orele 19.00 - 20.00) și are cea mai mică valoare dimineața devreme (orele 4.00 - 5.00)
după efort fizic (joaca), o masă caldă sau îmbăierea
îmbrăcămintea prea groasă (“înfofolirea”) pot crește temperatura cu până la 1 grad
Cu toate acestea, o febră nu ar trebui explicată niciodată ca având cauzele de mai sus și trebuie să fim vigilenți în a identifica alte cauze.
Secolul nostru a adus odată cu tehnologia și o teamă, de cele mai multe ori nejustificată, față de acest simptom. Ceea ce se poate măsura ne poate speria mai tare, nu e așa? Este de înțeles teama părinților, dar trebuie reamintit rolul febrei.
Apariția febrei este un mecanism natural de apărare a organismului, având până într-un punct, efecte benefice:
accelerează reacțiile imunologice
inhibă multiplicarea bacteriilor și virusurilor
poate avea chiar efect bactericid (de omorâre a bacteriilor).
Febra are, deci, rol în vindecare.
Peste o anumită valoare însă, febra devine nocivă:
diminuează răspunsul imun
precipită convulsiile febrile la cei predispuși
este mare consumatoare de calorii (crește metabolismul bazal cu 10 -20 % pentru fiecare grad Celsius)
crește necesarul lichidian
crește consumul de oxigen
poate agrava boli anterioare (insuficiența cardiacă, boli pulmonare, boli neurologice, diabet zaharat)
Există mai multe tipuri de termometru, fiecare având avantaje și dezavantaje:
termometrul digital cu vârf rigid sau flexibil (permite măsurarea temperaturii axilare și intrarectale); avantajul este măsurarea rapidă; dezavantajul lui este că se decalibrează în timp și poate da erori
termometrul cu radiații infraroșii (de frunte, auricular) – permite măsurarea facilă a temperaturii; dezavantajul lui este marja mare de eroare (poate arăta diferențe de 1-2 grade față de temperatura rectală)
termometrul sub formă de patch (bandă) – se lipește de tegument și permite o monitorizare continuă a temperaturii, fiind acceptat ușor de copil; dezavantajul este că arată doar valori orientative
termometrul sub formă de suzetă – este ușor acceptat de sugar, arată valori mai apropiate de cea intrarectală; dezavantajul este marja de eroare și faptul că poate fi mușcat de sugarul care are dinți
Este recomandat ca la copiii cu vârsta de până la 2 ani, temperatura să fie măsurată intrarectal. Măsurarea se face cu blândețe, utilizând o cremă care să permită introducerea facilă, având grijă să nu rănim mucoasa anală. Este necesar să introducem termometrul aproximativ 2 cm și să menținem un timp suficient pentru o măsurare corectă.
Termoliza fizică: comprese pe extremități cu apă la temperatura camerei sau aplicare de loțiuni care prin evaporare scad temperatura corpului. Se folosesc la copiii mai mari și nu se aplică nediluate.
Tratamentul medicamentos:
Există 4 substanțe active cu efect antitermic:
Acetaminofen (sirop, supozitoare, comprimate, soluție injectabilă). Exemplu denumire comercială: Panadol, Eferalgan
Ibuprofen (sirop, supozitoare, comprimate). Exemplu denumire comercială: Nurofen, Algin, Ibalgin
Metamizol (soluție, supozitoare, comprimate, soluție injectabila). Exemplu denumire comercială: Algocalmin, Localmin
Acidul acetilsalicilic (comprimate). Exemplu denumire comercială: Aspirina, cu specificația că ea nu se administrează la copiii cu vârsta sub 12 ani, existând riscul de Sindrom Reye.
Este important de știut pentru părinți că aceeași substanță activă se poate regăsi sub mai multe denumiri comerciale și chiar sub diferite concentrații și la copii se calculează dozele întotdeauna în funcție de greutatea corporală. Acest aspect este important pentru a se evita riscul de supradozaj din eroare.
În alegerea antitermicului, atunci când este necesar, este important sfatul medicului, ținându-se cont de mai multe aspecte:
dacă se dorește și un efect antiinflamator și nu doar antitermic, se va alege ibuprofenul
dacă se suspectează debutul unei varicele, este preferat acetaminofenul și este de evitat Ibuprofenul
dacă un pacient prezintă febră și diaree, este de evitat Ibuprofenul
în afecțiunile hepatice se evită Acetaminofenul
alegerea antitermicului, calea de administrare, dozele și ritmul de administrare se va face sub îndrumarea medicului întrucât orice medicament are și potențiale efecte adverse.
Când a debutat febra?
Ce alte simptome asociază?
Care este contextul epidemiologic?
Merge în colectivitate?
Are cunoștință să fie cazuri de copii cu febră și alte simptome în cadrul grădiniței/creșei/școlii?
Este cineva în familie bolnav?
Ce tratament a urmat și care a fost evoluția sub acel tratament?
Este recomandat a se nota valorile temperaturii, orele apariției febrei, oscilațiile (mici, sub 0,5 grade C și mari, de peste 0,5 grade C), medicația administrată precum și rapiditatea remisiei. Este de real folos să prezentați medicului hârtia pe care notați aceste informații.
Să nu se panicheze, ci să acționeze!
Să măsoare corect temperatura!
Să îmbrace lejer copilul și să mențină o temperatură ambientală potrivită (22-23 grade C)
Să aibă la îndemână antitermice, preferabil sub mai multe forme de prezentare (sirop, supozitor, soluție) și să cunoască doza potrivită greutății copilului
Este important ca medicamentele să fie păstrate în condiții corespunzătoare și să fie în termen de valabilitate
Să cunoască metode de termoliză fizică: comprese pe extremități cu apă călduță sau aplicare de substanțe care prin evaporare scad temperature corpului (acestea nu se aplică niciodată nediluate). În cazul febrelor cu valoare mică, se preferă termoliza fizică. În cazul febrelor cu valoare mare, se intervine cu termoliză fizică și medicamentoasă și se solicită îndrumare medicală
La copiii cu risc (hipertermie, boli cronice, boli neurologice) nu se va întârzia administrarea antitermicului până la consultul medical
Așa cum spuneam, febra este de cele mai multe ori o reacție benefică și sunt suficiente măsurile generale. În cazul în care copilul se joacă, mănâncă, consumă lichide, este vioi, pare mulțumit, tegumentele sunt normal colorate, respiră normal, la somn doarme liniștit, cel mai probabil este o viroză banală și nu reprezintă o urgență.
Există și situații în care febra reprezintă o urgență și părintele trebuie să le poată identifica: vârstă mică (sub 3 luni, indiferent de valoarea febrei), suspin sau geamăt, plâns slab (stins), frison, agitație psihomotorie sau somnolență, este apatic, nu se joacă, plânge inconsolabil, refuză alimentele și lichidele, prezintă tegumente reci, marmorate, cianoză, erupții de culoare violacee sau vărsături.
Toate acestea sunt semne de gravitate și trebuie să se prezinte de urgență la medic.
Febra este o indicație pentru antibioterapie – Fals! La copii, majoritatea infecțiilor sunt virale. Antibioticele sunt medicamente care se indică doar în infecțiile bacteriene.
Febra este un criteriu de gravitate a bolii – Fals! Există boli grave care evoluează în afebrilitate precum și boli banale care evoluează cu febre înalte.
Febra nu cedează la antitermic – De cele mai multe ori este vorba despre subdozaj medicamentos și nu despre o rezistență la antitermic.
Bibliografie: Nelson Textbook of Pediatrics
Tratat de Pediatrie – Florea Iordachescu
Compendiu de Pediatrie – Adrian Georgescu