
Avortul spontan: Semne și simptome
10/01/2017
Cele mai mari 5 mituri privind cancerul cervical
31/07/2017
Sarcina molară
Pierderea unei sarcini poate fi un eveniment devastator pentru psihicul unei femei, însă refacerea fizică este de scurtă durată. Sarcina molară este o excepție de la această regulă.
Sarcina molară poate avea complicații serioase, de aceea pacienta trebuie monitorizată timp de mai multe luni, după tratamentul aplicat (chiuretaj uterin evacuator). În cele mai multe cazuri, sarcina molară este tratată cu succes, fără apariția complicațiilor severe, dar stresul supraadăugat poate să îngreuneze refacerea psihică.
O sarcină molară NU este o sarcină normală, deci nu se va solda cu un făt viabil.
Tipuri de sarcină molară
Sarcina molară apare din cauză că ovocitul este fertilizat incorect. În mod normal, celulele din corpul nostru conțin 23 de perechi de cromozomi (câte un cromozom din fiecare pereche provine de la tata, celălalt de la mama).
Sarcina molară completă
Un ovul fără informație genetică este fertilizat de un spermatozoid, dar nu se dezvoltă într-un embrion, ci crește ca un țesut anormal, ce arată ca un ciorchine de struguri și poate umple uterul. În acest caz deci, nu există țesut placentar sau embrionar normal. Cromozomii provin doar de la tată, cei de la mamă sunt inactivați/pierduți după fertilizare, iar cromozomii din partea tatălui se dublează.
Sarcina molară parțială
Un ovul este fertilizat de 2 spermatozoizi. Placenta se transformă în molă. Embrionul începe să se dezvolte, este malformat și nu va supraviețui. Spre deosebire de sarcina molară completă, în cazul sarcinii molare parțiale cromozomii mamei rămân, dar cromozomii tatălui se dublează, deci embrionul va avea 69 de cromozomi, în loc de 46.
Aproximativ 20% din femeile cu sarcină molară pot prezenta 1 sau 2 complicații majore ale molei:
invazia miometrului (peretelui uterin)
coriocarcinom
Riscul apariției acestor complicații creste în funcție de cât de rapid s-a aplicat tratamentul pacientei. Cu cât se așteaptă mai mult, cu atât mai probabilă este apariția complicației. Invazia molară poate să survină pre și post tratament. Coriocarcinomul este un proces neoplazic care debutează la nivelul placentei și se extinde rapid în restul corpului. Chiar dacă este o complicație foarte serioasă, în cele mai multe cazuri este curabilă prin chimioterapie. Ambele complicații sunt caracteristice molei complete, doar 2-4% din sarcinile cu molă parțială pot să prezinte aceste complicații.
Factori de risc
Vârsta – sub 20 de ani sau peste 35 de ani
Rasa – la femeile de culoare, incidența sarcinii molare este mai mare
Antecedente de sarcina molară – femeile care au avut o sarcină molară au un risc mai mare de a avea încă una
Antecedente de avort spontan
Regim alimentar defectuos – sărac în proteine
Fumatul
Antecedente de infecții virale și parazitare, cum ar fi toxoplasmoza
Afecțiuni endocrine – nivel anormal de estrogeni, anomalii de ovulație
Afecțiuni imunologice
Simptomatologia
Pacientele cu sarcină molară nu au simptome specifice, dar pot să prezinte nivele crescute de HCG, uter mult mărit în volum, ovare mărite în volum și preeclampsie timpurie. Sângerarea vaginală apare în majoritatea sarcinilor molare, dar poate să fie semn de amenințare de avort și la sarcinile normale. Greața și vărsăturile severe (se întâlnesc și în cazul sarcinilor cu evoluție normală).
Diagnosticarea sarcinii molare
examen ginecologic complet
ecografie transvaginală
dozări hormonale pentru stabilirea nivelului β-HCG seric
Uneori pot să apară sarcini gemelare cu un produs de concepție normal alăturat unuia cu transformare molară. Continuarea cursului acestor sarcini pot să determine complicații materne grave.
Tratament
O sarcină molară NU este o sarcină normală, deci nu se va solda cu un făt viabil. Din acest motiv prima măsură pe care o va lua medicul tău este să îndepărteze mola. Tratamentul sarcinii molare este chiuretajul uterin evacuator. Doar în situațiile în care se constată o creștere a HCG-ului seric după intervenție se asociază tratamentul citostatic.
Monitorizare
Pentru a preveni complicațiile severe, pacienta trebuie monitorizată prin determinări repetate ale HCG-ului seric, până acesta se negativează. Dacă timp de 3 luni valorile HCG sunt negative poate să se considere vindecată. Ar fi bine să folosiți metode contraceptive în următoarele 6 luni (deoarece există un risc mai mare de apariție a altei mole în acest interval).
În cazul în care se constată creșterea nivelului HCG-ului seric, se intervine de urgență cu tratamentul citostatic specific. Deoarece sarcina molară reprezintă o experiență traumatizantă pentru femeie, ar fi bine ca aceasta să primească tot sprijinul emoțional al familiei și a prietenilor și, dacă este cazul, consiliere psihologică.