Rejuvenarea facială cu Impact (Drug Delivery)
27/03/2023
Luna MAI – luna conștientizării riscului cancerului de piele
24/05/2023
Implicațiile fibromului uterin în timpul sarcinii
Ce este fibromul uterin? Ce simptome determină fibromul uterin? Care sunt efectele fibromului asupra sarcinii? Poate fibromul să afecteze fertilitatea? Care sunt metodele de tratament pentru fibromul uterin?
Ce este fibromul uterin?
Fibromul uterin sau leiomiomul este o tumoră benignă ce se întâlnește la 20-50% dintre femeile în perioada fertilă. Acesta se poate localiza la suprafața uterului (fibrom subseros), în peretele uterin (fibrom intramural) sau în interiorul cavitatii uterine (fibrom intracavitar). In funcție de dimensiune, localizare și număr, fibroamele pot influența parcursul normal al sarcinii.
Ce simprome are fibromul uterin?
Fibromul uterin poate determina sângerări abundente în timpul menstruației sau sângerări intermenstruale, durere pelvină, constipație, urinări frecvente sau dificultate în golirea vezicii urinare. În timpul sarcinii, fibromul se poate necroza prin afectarea vascularizației, fapt ce determină durere intensă. De cele mai multe ori, fibroamele sunt asimptomatice, fiind diagnosticate în timpul unei ecografii de rutină.
Care sunt efectele fibromului
asupra sarcinii?
Majoritatea pacientelor nu vor dezvolta complicații pe parcursul sarcinii din cauza fibromului uterin. Există și excepții, când pot aparea o serie de probleme, iar sarcinile necesită o evaluare obstetricală mai atentă, în special în perioada apropierii momentului nașterii.
Avortul spontan - riscul de pierdere a sarcinii este de două ori mai mare la pacientele cu fibrom.
Restricția de creștere intrauterină - în acele cazuri cu fibrom uterin voluminos ce ocupă mare parte din uter și nu lasă loc dezvoltării fetale normale
Dezlipirea de placentă - reprezintă desprinderea placentei de peretele uterin înainte de momentul nașterii, fiind o urgență majoră, deoarece poate pune în pericol atât viața fătului, cât și a mamei.
Sângerarea și durerea pelvină pe parcursul sarcinii.
Nașterea prematură reprezinta nașterea înainte de 37 săptămâni; prezența fibromului, în special dacă acesta este voluminos, destinde uterul, fapt ce poate determina contracții uterine și ruperea prematură a membranelor.
Poziții anormale ale fătului în uter la debutul travaliului. Din cauza formei anormale a uterului cauzată de fibrom/fibroame e posibil ca fătul să nu se poata alinia corespunzător cu craniul spre bazinul matern pentru o naștere pe cale vaginală și anume se poate bloca în prezentație transversă, oblică sau pelviană.
Nașterea prin operație cezariană. Studiile au arătat că finalizarea nașterii la pacientele cu fibrom uterin prin operație cezariană este cel mai frecvent întâlnită. Localizarea fibromului în calea de naștere a fătului sau posibile sângerări controlate cu dificultate la nașterea pe căi naturale sunt două din cele mai frecvente motive ce orientează obstetricianul către cezariană. Prezența fibromului nu impune însă nașterea prin cezariană, iar opțiunea nașterii pe căi naturale trebuie oferită ori de cate ori situația obstetricală o permite.
Sângerarea postpartum. Capacitatea scăzută a uterului de a se contracta după momentul nașterii poate duce la hemoragie. Prezența fibroamelor poate împiedica o contracție eficientă a uterului, astfel vasele de sânge care au hrănit placenta continuă să sângereze, fiind o urgență obstetricală întâlnită de obicei în primele 24-48 de ore de la naștere, ce necesită intervenția rapidă a echipei obstetrician-anestezist.
De cele mai multe ori, fibromul nu afectează fertilitatea, iar pacientele trebuie consiliate să se adreseze unui specialist în vederea depistării altor posibile cauze ale infertilității. Fibroamele care pot afecta real fertilitatea sunt cele situate în interiorul cavității uterine (fibroamele intracavitare), deoarece pot interfera cu implantarea sarcinii. Pentru aceste fibroame există o soluție terapeutică minim invazivă, și anume, miomectomia histeroscopică, ce presupune pătrunderea cu histeroscopul prin col înăuntrul uterului și rezecția fibromului cu o ansă electrică, pacienta aflându-se sub anestezie generală, deci fără să resimtă durere.
Intervenția chirurgicală asupra fibromului nu este recomandată în timpul sarcinii și nici la momentul nașterii, deoarece asociază riscuri. Orice procedură invazivă asupra uterului în timpul sarcinii este riscantă și poate duce chiar la pierderea sarcinii, dar încurajator este că majoritatea fibroamelor necesită doar supraveghere pe parcursul sarcinii.
Nici îndepărtarea fibroamelor în timpul cezarienei nu este o soluție. Este cunoscut faptul că uterul este bogat vascularizat pe parcursul sarcinii, astfel miomectomia (excizia fibroamelor) are risc mare de sângerare și trebuie evitată pe cât posibil.
Histerectomia, adică îndepărtarea chirurgicală a uterului este adresată situațiilor de urgență în care medicul nu poate controla sângerarea prin alte metode sau, mai rar, acelor paciente care și-au completat familia, nedorind o viitoare sarcină și pentru care prezența fibroamelor ar crea ulterior probleme.
In cazul în care se efectuează intervenție chirurgicală de excizie a fibromului (miomectomie) este indicat ca pacienta să aștepte minim 1 an până la obținerea unei sarcini, pentru a lăsa timp peretelui uterin să se refacă.
Prin urmare, dacă ați primit vestea că sunteți însărcinată și în același timp sunteți informată că la nivelul uterului s-au dezvoltat unul sau mai multe fibroame, cea mai bună decizie este să efectuați controale ginecologice repetate, astfel încât aceste formațiuni benigne să fie monitorizate în evoluție. General agreat este că aproximativ o treime din fibroame cresc pe parcursul primului trimestru de sarcină. Această creștere se poate explica prin nivelele hormonale crescute de estrogen și progesteron pe parcursul sarcinii. După sarcină, cel mai adesea fibroamele scad în dimensiune, cercetătorii au raportat o reducere cu 50 % în dimensiunea fibroamelor la 3-6 luni postpartum.
